Mi-e dor de tot ce e vechi si ce am lasat in urma. Mi-e dor de tot ce am uitat. Mi-e dor de locurile unde am locuit, de toate camerele pe care le-am amenajat ca sa ma simt ca si "acasa", la fel cum fac acum la mutarea in noul apartament. Mi-e dor de stabilitatea pe care poate ca nu am avut-o niciodata si pe care mi-o doresc, de care ma agat ca de o idee prosteasca si copilareasca.
Mi-e dor sa nu imi mai fie dor...si sa "stau", sa "ma asez" cu calm. Imi doresc acel calm, o directie, un vis, o sclipire...sau poate doar sa stiu ce caut. Atat...
PS: Un prieten e un dar pe care ti-l faci singur. Ei, oare cate daruri mi-am facut eu mie? Sau poate pe cate le-am pastrat?
2 comments:
of Anca, parca ai pune sare pe rana cu post ul asta...
smile and wave... we're better off where we are :)
Draga Anca, ti-am urmarit blog-ul si as vrea sa iau legatura cu tine. Am o propunere de la Alcatel-Lucent prin Aiesec, si inainte de a da un raspuns final incerc sa aflu cat mai multe detalii. Ah, si ghici unde...in Paris. Da-mi un semn, te rog, pe dragos.paraipan@yahoo.com pentru ca am cateva nelamuriri in care as vrea sa-ti cer sfatul. Merci mult! Dragos
Post a Comment